Așa arată astăzi Reichstag-ul

Prima ce au făcut rușii după ce au cucerit Berlinul a fost constuirea unui monument eroilor

„Pozdavrealiu tebea s praznicom. Ia seichas pered Reistagom“. Așa cuvinte le puteai auzi astăzi în Berlin. 9 mai nu este sărbătoare oficială în Germania. Nemții lucrează. Ei fac din Germania una din cele mai prospere țări din lume. Ei nu fac fascism și nici nu construiesc cel de al nu stiu care Reich. Nici presa nu dă prea mare importanță acestei zile. Toți vor să uite trecutul rușinos. Hitler și nazismul sunt teme aproape tabu.

Rușii au împânzit astăzi orașul. Îmbrăcați cu tricouri „S dniom Pobedy“ și cu „Gheorghevskaia Lenta“ în piept. Au venit de peste tot, atât din Berlin cât și din Rusia. Pentru ei e victorie, pentru alții e înfrângere și rușine. În Berlin sunt mai multe monumente ale oștașilor sovietici în care sunt îngropați peste 30 000 de oameni. Oameni de diferite națiuni, inclusiv și moldoveni.

Ce au făcut rușii după ce au învins în Berlin? Au construit monumente. Ce au făcut nemții după ce au pierdut? Au început să reconstruiască totul. De ce? Pentru a demonstra la toți că ei sunt oameni de treabă, cu verticalitate, și pot să construiacă nu numai să distrugă. Ei, și azi, lucrează ca să își facă orașul frumos și înfloritor. Berlinul este nespus de verde. Până a veni aici, am crezut că numai Chișinăul este așa de verde. Cred că am greșit. Aici e mult mai verde.

Mai jos vedeți poze din Berlin făcute la 9 mai. La 66 de ani după sfârșitul unui război dureros.

La 9 mai este pace!

Monumentul Ostașului Eliberator din Treptower Park (cel mai mare cimitir al ostașilor sovietici din Berlin)

Așa arăta Tiergarten și Reichstagul după război

Monumentul ostașilor sovietici în Tiergarten

Soldatul Albu G.P. a căzut în luptele pentru Berlin. Nu știu de unde e, din RM sau România

Astăzi au venit mulți turiști din Rusia. Copiii se bucură că se pot urca pe tun. În Berlin azi nu a fost nici o paradă

Za Rodinu!

T-34, simbolul victoriei!

9 mai în Germania este zi de lucru. Chiar vizavi de monumentul Ostașului Sovietic din Tiergarten nemții lucrează, sădesc copaci pentru ca Berlinul să devină și mai verde

P.S. Noi tot avem o temă tabu. Buneii noștri. Pentru mulți din ei războiul s-a terminat mult mai târziu. Străbunelul meu, ofițer în rezervă a armatei române, a luptat, la începutul războiului, pentru trupele române. După ce România a trecut împotriva nemților el a fost luat, și pentru a-și spăla păcatele, a fost aruncat pe prima linie. Așa se proceda cu moldovenii care au luptat de partea românilor. În prima luptă a fost la un pas de moarte. Pe prima linie erau trimiși trădătorii și pușcăriașii. Carne de tun. Un obuz a exploadat alături de el și el a rămas fără trei degete, fără dinți, fără nas și fără un ochi. A fost găsit întâmplător de o soră medicală care cauta vii printre cei morți. A fost dus într-o clinică din Ucraina unde după mai multe operații i s-a restabilit nasul și gura (se făceau și pe atunci operații plastice). După aceea a ajuns acasă unde străbunica deja îi făcuse slujba pentru cei morți. A fost adus de un ofițer din armata rusă, care l-a adus în fața străbunicii și a întrebat-o dacă îl primește așa cum arată el. L-a primit. Se întâmpla în 1948.

Bunelul meu de pe tată a trecut tot războiul. El era doar soldat în armata română. Pentru ruși tot a luptat ca soldat simplu. După ce a terminat războiul a fost trimis să lupte în Mongolia. După aceea a fost trimis la reconstruirea orașului Harkov din Ucraina. Pentru el războiul tot s-a sfîrșit mult mai târziu. La fel în 1948 a revenit acasa unde și-a văzut pentru prima oară fiul care avea deja 6 ani (este vorba de unchiul meu). Nu i-a plăcut să vorbească despre război niciodată.

Războiul a fost pentru toți o catastrofă. Pentru mulți dintre moldoveni a fost și mai greu și mai lung. De aceea mie îmi displace ceea ce face Liga Tineretului Rus la Chișinău. Cel mai tâmpit este ceea ce declară liderul lor în privința elibărării noastre de români. Moldovenii noștri însă tac.

P.P.S. Am întrebat colegul meu din Letonia daca la ei astăzi este zi de odihnă și sărbătoare. Mi-a răspuns destul de interesant și sincer: „Cum poate fi o zi a ocupației zi de sărbătoare? Nu. La noi numai rușii, care sunt 29% din populația țării, sărbătoresc astăzi“. Așa că mai sunt țări în care de 9 mai oamenii merg la lucru.

*

• Nistrul, toamna și iarna #foto (2)
• A nins frumos, nu? #foto (0)

Berlinul are acum patru aeroporturi. Pentru un oraş de aproape patru milioane de locuitori este cam mult. Numai că la moment funcţionează doar două din ele - Schönefeld şi Tegel. Aeroportul Tempelhof a fost închis, iar aeroportul Brandenburg este acum în construcţie şi va fi finisat în 2011.

Nemţii sunt pragmatici şi de aceea ei vor sa închidă cele 2 aeroporturi existente şi să lase numai unul - „Willy Brandt“ (Brandenburg), construcţia căruia a început în 2006. Este cea mai mare şantier din Europa şi va fi finisat în 2011. (vedeţi poze de la construcţie)

Actualmente este greu să ajungi pe calea aerului în Berlin. Trebuie să mergi la Bucureşti sau la Kiev. Sau poţi să iai ruta Chisinau-Frankfurt am Main cu bilet la tren inclus. Printre altele, trenurile rapide în Germania costă foarte scump. De la Frankfut până în Berlin trebuie să plăteşti 188 de euro. Sistemul Rail&Fly de la AirMoldova e foarte bun: cumperi bilet la avion iar biletul la tren în orice direcţie e gratis, pe tot teritoriu Germaniei. Dar, biletele la avion din Moldova sunt scumpe (de ex. Chisinau-Frankfurt am Main 161 de euro numai dus). Dacă să facem o comparaţie, biletul pe ruta Berlin-Geneva costă 64 de euro dus-întors (sigur că fără cafea solubilă şi pachet de mâncare. Nouă moldovenilor ne place să fim hrăniţi în avioane nu ştiu de ce)!!! Preţ şocant... Eu tot aşa am zis.

În general pentru nemţi a zbura e o obişnuinţă. Vreai să te duci pe 3 zile la Barcelona? Poftim! Cumpără bilet din timp şi plăteşti 110 euro dus-întors. Dar la noi nu poţi decât să mergi în ţările de aproape şi costă o groază de bani. Ca să ajungi la Berlin trebuie să scoţi cel puţin 180 de euro şi cu escală la Riga numai într-o singură direcţie, iar că să zbori la Kiev e 125 de euro numai dus.

Noi vrem în Europa dar Europa e prea scumpă pentru noi. Pentru că la noi sunt nişte oameni la care nu le ajunge pentru un Ferrari nou. Ei dar să las jălea.

Actualmente aeroporturile din Berlin deservesc pe parcursul anului 19 de mln (2009) de pasageri (spre comparaţie: Aeroportul Frankfurt am Main - 50,9 mln. şi München - 32,7 mln în 2009). Noul aeroport va putea deservi peste 50 de mln anual. Costurile totale sunt de 435 mln Euro. Aeroportul va avea toată infrastructura - începând cu WC şi terminând cu linii de metrou de care va fi legat de Berlin. Va avea trei piste de aterizare: de mijloc, de est şi de vest. În dependenţă de acestea vei putea să îţi alegi clasa avionului cu care vrei să zbori. Tot acolo se construeşte un autobahn pentru ca traficul rutier să nu fie încărcat... ce vă pot spune? E impresionant să vezi cum se construieşte ceva frumos.

În speranţa că şi noi la anul vom merge în Europa fără vize şi că aeroportul va fi finisat, vă las adrmiraţi poze (în realitate e de 10 ori mai mare). Să sperăm că în curând ve-ţi putea trage o fugă până la Berlin. Aşa, după lucru, vineri... E frumos... Ai ce vedea!

PS: Dragi companii aeriene din RM. Ieftiniţi biletele!

Noi în ultimul timp în RM am învăţat 2 cuvinte: transparenţă şi turism. Transparenţa la nemţi înseamnă că oricine poate să vadă cât şi pe ce s-a cheltuit. Turism la nemţi înseamnă că poţi să mergi peste tot ca în excursie (chiar şi în Bundestag). Este evident că trebuie să plăteşti. Iaca dacă vrei să vezi cum se construieşte aeroportul şi să faci o excusie pe şantier poţi să plăteşti 20 de euro. Aici o sa te primească cu braţele deschise şi nici un storoj nu are să arunce în tine cu o piatră. Turnul din imagine este pentru vizitatorii care vor să vadă cel mai mare şantier al europei.

Aici va fi terminalul central unde vor veni şi vor pleca pasagerii

Noul autobahn

*

• De ce ”Ștefan cel Mare” a zburat în Emiratele Arabe? (0)
• un mic avantaj al zborului low-cost (0)

(Formaţiile „Plai moldovenesc” şi „Busuioc” (moldoveni din Italia). În centru: Ambasadorul RM în Germania, Excelenţa sa, Aureliu Ciocoi. Foto de după concert)

Intro: Nu scriu această însemnare pentru a vă anunţa o ştire trăsnet sau pentru a mă lăuda ca am întâlnit primăvara în Berlin. Scriu deoarece pentru moldovenii noştri de aici, orice sărbătoare este o reîntoarcere în ţara natală. Este un motiv pentru a-şi aminti de cei de acasă. Pentru ei acesta e un motiv de a se întâlni şi a discuta despre ce îi bucură, ce îi doare şi ce îi ţine aici departe de casă. Şi puteţi să spuneţi orice, dar acesta o fost un eveniment mai important decât ciocnirea unui troleibuz cu o maşină a poliţiei.

Nu am mers ma mult de 2 saptămâni undeva în străinătate. Acum trebuie sa stau 3 luni. Invitaţia primită de la ambasada RM în Germania mi-a adus din nou în faţă dorul de casă. Strada Kirchstr. 15 din Berlin nu prea spune multe. Dar anume acolo moldovenii noştri aflaţi aici, în Germania, au întâlnit Mărţişorul. Pentru a câta oară departe de casă.

Se pare că prietenia peste hotare e mai puternică, deoarece la această sărbătoare, organizată de Societatea Moldovenilor din Germania (www.ges-moldau.de), au venit oaspeţi tocmai din Italia.  Tot moldoveni, care s-au sculat dimineaţa tare şi au făcut un drum lung din Torino. Da, da… anume din Italia şi nu din Moldova. La ai noştri le este totuna (mâine am să scriu un material despre indiferenţa moldovenilor).

Este vorba despre formaţia „Plai moldovenesc” şi trupa de dansatori „Busuioc”. Nume necunoscute pentru viaţa mondenă de la Chişinău. Sigur că da! Noi ne fierbem în sucul nostru şi ne complăcem în Eurovisionul nostru. Cu toate acestea, pentru cei prezenţi, evoluţia acestor - daţi-mi voie să le numesc ansambluri - a fost o părticică din patria lor, pe care au părăsit-o fără mare plăcere. Au cântat, au dansat (chiar şi ambasadorul RM la Berlin, Excelenţa sa, dl Aureliu Ciocoi s-a incins în horă), au spus cuvinte care pentru mulţi ar fi părut banale şi… cum se cade unor moldoveni de treabă… au întins o masă ca în poveşti. La masa au fost găluşte, Olivie, friptură, Şubă (nu ştiu cum e în română), clătite cu brânză ş.a.m.d. Şi, desigur... vin! A fost foarte gustos.

Mai jos vedeți câteva poze de la eveniment.

(Începutul evenimentului. În stângă: Preşedintele Societăţii Moldovenilor din Germania, dna Angela Mutruc)

(Pe un picior de plai... Tare ţi se rupe inima când îl asculţi departe de casă)

(Trupa de dansatori „Busuioc”)

Mulţumesc la toţi acei care m-au invitat şi care au organizat, şi care au venit!

PS: Marii comentatori de pe blogurile moldoveneşti! Acesta nu este spam… ci realitate!

PPS: Cu toate că sunt lenos. Am să mai scriu de aici!

PPPS: Pentru cei care se întreabă ce caută şi aista în Berlin.
Pentru prima dată în viaţă am luat şi eu o bursă. Meritată, cu mult efort, nu prin cumătri!

*

• Cum beau bere moldovenii! #foto (0)
• Cum stau la rând moldovenii (0)

De când mă ţin minte tatăl meu avea nişte ochelari pe care îi punea pe ochi de fiecare dată când vroia să privească televizorul. Ochelarii lui seamănă cu aceştia din imagine. Nu ştiu ce se întâmpla dar de fiecare dată când îşi punea ochelarii pe ochi adormea dulce. Dacă priveai de departe, avea-i impresia că el nu doarme ci priveşte televizorul. Eu le spuneam "ochelarii cu somnifer".

Acum avem 2 (a se citi la plural feminin). Ce se poate spune despre cele 2? Cât de des le privim? Cine sunt pe 1 şi cine e pe 2? Ce o sa facă acum taică-meu? Sunt multe sau puţine?

Trebu să-l întreb!

*

• Știrile din Moldova. 17 ianuarie 2011 (0)
• Ratingul posturilor TV în perioada 12-18 aprilie (9)

*

• nicio publicaţie relevantă