Cum arată Reichstag-ul de 9 mai (scris de Simion Ciochină)
„Pozdavrealiu tebea s praznicom. Ia seichas pered Reistagom“. Așa cuvinte le puteai auzi astăzi în Berlin. 9 mai nu este sărbătoare oficială în Germania. Nemții lucrează. Ei fac din Germania una din cele mai prospere țări din lume. Ei nu fac fascism și nici nu construiesc cel de al nu stiu care Reich. Nici presa nu dă prea mare importanță acestei zile. Toți vor să uite trecutul rușinos. Hitler și nazismul sunt teme aproape tabu.
Rușii au împânzit astăzi orașul. Îmbrăcați cu tricouri „S dniom Pobedy“ și cu „Gheorghevskaia Lenta“ în piept. Au venit de peste tot, atât din Berlin cât și din Rusia. Pentru ei e victorie, pentru alții e înfrângere și rușine. În Berlin sunt mai multe monumente ale oștașilor sovietici în care sunt îngropați peste 30 000 de oameni. Oameni de diferite națiuni, inclusiv și moldoveni.
*
Guest post de Simion Ciochină // Vom zbura direct la Berlin la anul viitor sau nu?

Berlinul are acum patru aeroporturi. Pentru un oraş de aproape patru milioane de locuitori este cam mult. Numai că la moment funcţionează doar două din ele - Schönefeld şi Tegel. Aeroportul Tempelhof a fost închis, iar aeroportul Brandenburg este acum în construcţie şi va fi finisat în 2011.
Nemţii sunt pragmatici şi de aceea ei vor sa închidă cele 2 aeroporturi existente şi să lase numai unul - „Willy Brandt“ (Brandenburg), construcţia căruia a început în 2006. Este cea mai mare şantier din Europa şi va fi finisat în 2011. (vedeţi poze de la construcţie)
*
Martisor ist in Deutschland angekommen! (Mărţişor a ajuns în Germania) (scris de Simion Ciochină)

(Formaţiile „Plai moldovenesc” şi „Busuioc” (moldoveni din Italia). În centru: Ambasadorul RM în Germania, Excelenţa sa, Aureliu Ciocoi. Foto de după concert)
Intro: Nu scriu această însemnare pentru a vă anunţa o ştire trăsnet sau pentru a mă lăuda ca am întâlnit primăvara în Berlin. Scriu deoarece pentru moldovenii noştri de aici, orice sărbătoare este o reîntoarcere în ţara natală. Este un motiv pentru a-şi aminti de cei de acasă. Pentru ei acesta e un motiv de a se întâlni şi a discuta despre ce îi bucură, ce îi doare şi ce îi ţine aici departe de casă. Şi puteţi să spuneţi orice, dar acesta o fost un eveniment mai important decât ciocnirea unui troleibuz cu o maşină a poliţiei.
Nu am mers ma mult de 2 saptămâni undeva în străinătate. Acum trebuie sa stau 3 luni. Invitaţia primită de la ambasada RM în Germania mi-a adus din nou în faţă dorul de casă. Strada Kirchstr. 15 din Berlin nu prea spune multe. Dar anume acolo moldovenii noştri aflaţi aici, în Germania, au întâlnit Mărţişorul. Pentru a câta oară departe de casă.
*
2+2, 2-2, 2×2, 2:2…

De când mă ţin minte tatăl meu avea nişte ochelari pe care îi punea pe ochi de fiecare dată când vroia să privească televizorul. Ochelarii lui seamănă cu aceştia din imagine. Nu ştiu ce se întâmpla dar de fiecare dată când îşi punea ochelarii pe ochi adormea dulce. Dacă priveai de departe, avea-i impresia că el nu doarme ci priveşte televizorul. Eu le spuneam "ochelarii cu somnifer".
Acum avem 2 (a se citi la plural feminin). Ce se poate spune despre cele 2? Cât de des le privim? Cine sunt pe 1 şi cine e pe 2? Ce o sa facă acum taică-meu? Sunt multe sau puţine?
Trebu să-l întreb!
*
Da tu ai mâncat “Frișcă din lapte de vacă pasteurizată”?
O singură virgulă poate pasteuriza o vacă. Sau chiar mai multe, cine știe câtă frișcă au făcut deja cei de la JLC.






